Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 25-09-2008
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Carmen Plesa
Titlul articolului: RASISM ŞI LEGI DURE - Efectul Mailat
Numărul fotografiilor: 0
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stire-special/rasism-si-legi-dure-efectul-mailat-134523.html


RASISM ŞI LEGI DURE - Efectul Mailat

Procesul în care Nicolae Romulus Mailat este judecat pentru jefuirea, violarea şi uciderea italiencei Giovanna Reggiani începe astăzi la Roma. Mailat recunoaşte doar că a jefuit-o pe italiancă.

Procesul în care Nicolae Romulus Mailat este judecat pentru jefuirea, violarea şi uciderea italiencei Giovanna Reggiani începe astăzi la Roma. Mailat recunoaşte doar că a jefuit-o pe italiancă.

Giovanna Reggiani, italianca de 47 de ani, soţia unui amiral din Marina italiană, s-a zbătut două zile între viaţă şi moarte după ce a fost  agresată şi jefuită în seara de 30 octombrie, la periferia Romei. Fusese adusă la spital în comă cerebrală, provocată de un traumatism cranian sever. A murit după două zile, iar familia ei a ţinut ca înmormântarea să fie discretă şi a cerut interzicerea accesului presei în biserica unde Giovannei Reggiani i-a fost ţinută ultima slujbă. Mai mult, puţinele declaraţii venite din partea familiei italiencei, a apropiaţilor şi a preoţilor au condamnat intoleranţa şi rasismul. În momentul în care sicriul a fost scos din biserică s-au auzit însă din mulţimea adunată şi voci ameninţătoare: "Ai grijă, popor român" – a ţipat o femeie, care s-a rugat să coboare o catastrofă asupra întregului popor român. "Asasinii!", "Plecaţi acasă" – au strigat alţi italieni.

Cum de au simţit chiar şi rudele victimei nevoia să condamne intoleranţa? Din momentul în care s-a aflat de agresarea italiencei în apropierea unei tabere de ţigani, Italia – de la autorităţi şi până la puştanii teribili de cartier – a părut că ia foc şi a fost declarată, neoficial, un fel de vânătoare de imigranţi.

Un decret la urgenţă
În seara care a urmat momentului agresării italiencei, guvernul de la Roma adopta de urgenţă "decretul pentru siguranţă", un pachet de legi care îi viza pe imigranţi, asupra căruia nu reuşea să se pună de acord de mult timp. Dacă până la agresarea italiencei decretul s-a lovit de împotrivirea mai multor miniştri din guvernul italian, la mai puţin de 24 de ore de la atacul de la periferia Romei, toţi miniştrii şi-au dat acordul.

Noul decret le permitea prefecţilor să expulzeze orice comunitar considerat periculos, orice străin al cărui comportament era în dezacord cu securitatea publică şi a cărui prezenţă pe teritoriul italian era "incompatibilă cu o existenţă normală". Înainte de cazul Mailat, singurul care putea expulza comunitari era ministrul de Interne, şi numai în cazuri excepţionale. După momentul "Reggiani", prefecţii au fost împuterniciţi să decidă asupra "expulzărilor imediate", care atrăgeau după sine şi trei ani de interdicţie de a mai intra pe teritoriul italian.

Numai la Roma, pe baza calculelor făcute de poliţişti şi carabinieri, ar fi fost necesară expulzarea a 5.000 de români, spunea presa italiană în noiembrie anul trecut  "Vom semna repede primele decrete de expulzare. Linia dură este necesară, pentru că în faţa bestiilor nu se poate răspunde decât cu maximă severitate", spunea prefectul de atunci al Romei, Carlo Mosca. Autorităţile din Napoli, Torino, Florenţa au început şi ele să-i numere pe românii pe care-i au de expediat şi au ajuns, potrivit cifrelor prezentate de presa italiană, la câteva mii. Dacă în primele zile de la adoptarea decretului prefecţii păreau să se ia la un fel de întrecere cu tema "cine expulzează mai repede şi mai mulţi români", cifrele prezentate în La Repubblica la mai mult de jumătate de an de la cazul Mailat nu erau nici pe departe impresionante: până în mai 2008, doar 415 români primiseră ordin de expulzare din Italia, în baza legilor siguranţei.

Taberele dărâmate, ţiganii alungaţi
Giovanna Reggiani mai era încă în comă când poliţiştii şi carabinierii şterseseră aproape orice urmă a prezenţei ţiganilor lângă Tor di Quinto, gara în apropierea căreia fusese atacată.

Ţiganii au fost controlaţi, unii dintre ei au primit ordine de expulzare, barăcile au fost dărâmate, gunoiul a fost strâns, iar locul netezit. Controalele au continuat în forţă şi în celelalte tabere din Roma. Brusc, autorităţile italiene au început să se arate îngrozite de zecile de tabere din oraş, în care locuiau peste 15.000 de ţigani, care până atunci nu prea fuseseră deranjaţi.

Şi italieni de rând au simţit nevoia să intre în partida de vânătoare de români. Înainte de înmormântarea Giovannei Reggiani, patru români au fost bătuţi în parcarea unui supermarket din Roma de un grup de italieni cu feţe acoperite de cagule. Mai multe sticle incendiare au luat calea unor magazine sau mici firme deţinute de români, iar în mai multe oraşe, românii au fost invitaţi, cu înscrisuri puse pe ziduri, să părăsească Italia.

Nici fotbaliştilor români care joacă în Italia nu le-a fost mai bine. În prima partidă disputată după cazul Mailat, Adrian Mutu a fost huiduit de galeria celor de la Lazio Roma, care i-a strigat: "ţigan de rahat", "român de rahat". Ziarele italiene au condamnat manifestările xenofobe ale suporterilor.

Cu Cristi Chivu, "stadioanele" au fost mai blânde. De altfel, Chivu a fost una dintre puţinele vedete române din Italia care a ţinut atunci să ia poziţie vizavi de situaţia creată de cazul Mailat. "Îmi pare rău pentru ce s-a întâmplat (n.r. – uciderea Giovannei Reggiani). Spun asta ca om, nu doar ca român. În astfel de cazuri plătim noi, românii care muncim, care încercăm să ne purtam bine. (...) Pentru această imagine care s-a creat României plătesc şi eu, ca toţi ceilalţi. Şi nu-mi convine", declara Chivu pentru Il Giornale.

"Xenofobă şi periculoasă"

Isteria antiromâni provocată de cazul Reggiani s-a potolit după câteva săptămâni. Au rămas însă în atenţia autorităţilor italiene numeroasele tabere de ţigani din Peninsulă, văzute ca un focar de infractori. Decizia de a-i amprenta pe ţigani, luată în urmă cu câteva luni, a stârnit proteste, iar guvernul italian s-a ales cu multe critici, într-o rezoluţie dată de Parlamentul European. La începutul acestei luni, Comisia Europeană a dat însă undă verde pentru pachetul de măsuri care-i vizează pe romi, propus de autorităţile din Peninsulă.

Într-un raport publicat în iunie 2008, Amnesty International atrăgea atenţia că: "Italia a devenit o ţară xenofobă, rasistă
şi periculoasă". "Violenţa asupra unei femei a devenit ocazie şi motiv pentru discriminarea unei întregi minorităţi", arată raportul Amnesty International, făcând referire la cazul Mailat.

Cum îi pot afecta pe români "legile siguranţei"

Clandestinitate
Pentru străinii aflaţi ilegal în Italia şi pentru cei care comit infracţiuni, pedepsele vor fi cu o treime mai mari decât cele pe care le-ar primi un italian pentru aceleaşi fapte. Măsura este valabilă atât pentru extracomunitari, cât şi pentru cetăţenii care provin dintr-o ţară membră UE, dar stau ilegal în Italia.

Mai uşor de expulzat
Toţi străinii care sunt condamnaţi la o pedeapsă mai mare de doi ani (până acum limita era de zece ani) vor fi expulzaţi, chiar dacă sunt comunitari.
Vor fi expulzaţi imediat străinii comunitari sau clandestini care comit infracţiuni (comunitarii, după două luni de şedere în Italia) şi nu pot demonstra că au o sursă legală de venit.

Închisoare pe viaţă
Pentru cine ucide un agent al forţelor de ordine (poliţişti, carabinieri şi alţi agenţi însărcinaţi cu siguranţa publică) este prevăzută pedeapsa maximă – închisoare pe viaţă. A fost mărit şi numărul de infracţiuni pentru care nu se mai poate suspenda pedeapsa cu închisoarea. Astfel, vor rămâne în închisoare cei care comit acte obscene, violenţe sexuale, violenţe sexuale de grup, furturi şi toate delictele agravante ce privesc clandestinitatea, dar şi deţinerea de substanţe stupefiante.

Proprietari italieni pedepsiţi
Cei care închiriază imobile clandestinilor sau comunitarilor care stau fără acte în Italia vor fi pedepsiţi cu închisoare de la şase luni la trei ani, iar imobilul va fi confiscat. O excepţie la acest capitol este cazul "badantelor" (femeile care au grijă de un bătrân, copii etc.) care sunt cazate în permanenţă în casele celor pentru care muncesc.

Confiscarea bunurilor
Vor fi instituite norme pentru confiscarea bunurilor obţinute ilegal sau a căror valoare depăşeşte veniturile declarate oficial de cel care le deţine.

Puteri mărite pentru prefecţi
Au fost amplificate puterile prefecţilor în ceea ce priveşte siguranţa urbană. Primarul poate adopta decrete urgente pentru a face faţă unor pericole grave care ameninţă siguranţa urbană. Primarul va fi şi cel care va anunţa autorităţilor cazurile de străini care trebuie expulzaţi.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.